Muzeul “Prima Şcoală Română – 1879” din Câmpia Turzii a găzduit, în prima zi a lunii februarie, un eveniment care – numit “Incursiune în istoria locală” – s-a dorit a fi inclusiv un omagiu adus personalităţii celui care a fost inginerul Mircea Nicolae Nemeş (poză – primarul din Câmpia Turzii Vasinca Ion la aceea dată, acordă diploma de „cetățean de onoare ” d-lui inginerul Mircea Nicolae Nemeş ptr. realizările aduse orașului în domeniul culturii, vezi video mai jos).
Încă de la început, preşedintele societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” – Mircea Ciociu – a dorit să se refere la unul dintre membrii activi ai societăţii, Mircea Crişan, cel care s-a stins nu cu mult timp în urmă,
După ce, însă, a marcat o parte din meritele lui Mircea Crişan în cadrul societăţii culturale, Mircea Ciociu s-a referit cu preponderenţă la importanţa personalităţii lui Mircea Nemeş şi valoarea muncii sale în reconstituirea istoriei locale.
Filmare document de la eveniment, vezi video.
“După mai mult de un an, în care am făcut mai multe demersuri, am reuşit să introducem fondul de carte Mircea Nicolae Nemeş în patrimoniul municipiului Câmpia Turzii, respectiv în patrimoniul muzeului”, spunea Mircea Ciociu, mulţumind tuturor celor care s-au implicat pentru ca acest lucru să fie posibil, întreg demersul fiind demarat de Carmen Nemeş – soţia lui Mircea Nicolae Nemeş – care a început cu inventarierea lucrărilor.
Astfel, fondul de carte Mircea Nicolae Nemeş – constituit ca un contract de sponsorizare între Carmen Nemeş şi Municipiul Câmpia Turzii – cuprinde:
- caietele Societăţii Culturale “Câmpia Turzii 775” – 10 caiete
- publicaţia manusscrisă “Pro memoria” – 61 de exemplare
- broşuri manuscrise – 16 broşuri
- lucrări tipărite – 7 lucrări
- declaraţii, interviuri şi alte documente cu bătrâni din Câmpia Turzii – 22 de documente
“Colecţia se află la loc de cinste, se află în clădirea a cărei destinaţie o visa domnul Nemeş” mai spunea Mircea Ciociu, amintind şi de implicarea lui Vasile Mathe şi a lui Nicuşor Lăcătuş care au realizat un film documentar – “Eseu contra uitării” – un film omagial Mircea Nicolae Nemeş, preşedintele societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” făcând referire şi la lucrările publicate de Nicuşor Lăcătuş în publicaţia locală Câmpia Express, lucrări cuprinse sub acelaşi generic “ Eseuri contra uitării ”.
Filmul documentar “Eseu contra uitării”, vezi video.
Importanţa activităţii lui Mircea Nicolae Nemeş a fost sublinată din nou de Mircea Ciociu: “Cred că nimeni, de acum încolo, nu va putea să publice ceva despre municipiul Câmpia Turzii, despre istoria municipiului Câmpia Turzii fără să precizeze una din lucrările care se află în faţa dumneavoastră”.
Printre cei care au luat cuvântul pentru a se referi fie specific la anumite lucrări ale lui Mircea Nicolae Nemeş, fie la activitatea acestuia în general s-au numărat profesor Constantin Brănsecu – vicepreşedinte al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” – inginer Augustin Oprea – secretar al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” – învăţător Aurel Călușer – vicepreşedinte al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” – profesor Emil Bujor – fost preşedinte al societăţii culturale “Câmpia Turzii 775” timp de 20 de ani – Carmen Nemeş – fosta soţie a lui Mircea Nicolae Nemeş – Nicuşor Lăcătuş – voluntar la Clubul Copiilor Câmpia Turzii şi coordonator al grupului Melody – şi Petre Roşca – referent muzeu “Prima Şcoală Română – 1879”.
Ulterior, toţi cei prezenţi au putut viziona o parte din filmul documentar despre Mircea Nicolae Nemeş realizat de Vasile Mathe şi Nicuşor Lăcătuş de mai sus.
Sursa: Agora Media, 2.02.2018 și Ziarul 21, 4.02.2018
Observație:
Mircea Nicolae Nemeş a fost coautor a următoarelor cărți despre Câmpia Turzii de mai jos și în care s-au publicat informații despre existența Casa de Copii Școlari din Câmpia Turzii, chiar dacă alții au scris despre orașul Câmpia Turzii nu au făcut referire la instituție unde au crescut peste 914 minori ocrotiți din septembrie 1975 și până în iunie 1994.După ce au plecat copiii din instituție, fiecare a trebuit să se descurce pe cont propriu, excepție cei care au avut noroc să fie înfiați. După ce au plecat copiii din instituție, o bună parte care au făcut școala și-au găsit loc de muncă, fiecare a trebuit să se descurce pe cont propriu, excepție cei care au avut noroc să fie înfiați.
- Câmpia Turzii – O istorie a municipiului în date de bază, Mircea N. Nemeș și Emil Bujor, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 973-647-456-9, p. 31.
- Câmpia Turzii – Istorie, Cultură, Civilizație, Mircea N. Nemeș, Laurențiu Mera, Emil Bujor, Vasile Lechințan, Valer Deac, Alexandru Suciu, Casa Cărții de Știință, 1998, ISBN 973-9404-14-6, p.306-307.
Observație:
Spații ale Serviciului Cultură din Câmpia Turzii:
- Palatul Cultural “Ionel Floaşiu”, Biblioteca Municipală ,,Astra”, Sala Sporturilor “ Ioan Stanatiev”
- Arena de Tenis “Gavrilă Vaida”, Complexul de agrement ”La Trei Lacuri ”, Baza Sportivă Lut.
Compartimente:
- Muzeului „Prima școală românească 1879” și Centrul Cultural.
Informații aici.
Centru de Plasament Câmpia Turzii 