În dialog deschis cu dr. conf. univ. Cornel POPOVICI * 45 de ani de activitate în lumea sportului*. Din păcate sportul la Câmpia Turzii a fost distrus!
M-am născut la data de 14.01.1949, la Câmpia Turzii, localitate unde am frecventat cursurile *Școlii Generale Nr. 1* și ulterior pe cele liceale în cadrul *Liceul Teoretic*, (făcând parte din ultima generație scolară cu 11 clase) – promoția 1967.
Am absolvit I.C.F București, cu specialitatea fotbal, – promoția 1971. La repartiție, am solicitat *Sc. Gen. Luna-Luncani- Gligoresti* pentru a fi aproape de casă. După 2 ani a urmat *Liceul Industrial* (Grup Școlar) 1973-1978, *Școala Generală Nr. 1* + *Casa de Copii* 1978- 1995 și în final *F.E.F.S Cluj Napoca*, până în 2014 când m-am pensionat cu titlul de conf. univ. dr.
În toată activitatea mea de 45 de ani m-am călăuzit după un sfat al președintelui american J. F. Kennedy: ,,Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi, întrebați-vă ce puteți face voi pentru țara voastră”.
Adaptând citatul la nivelul Câmpiei Turzii, ar suna astfel: ,,Nu vă întrebați ce poate face orașul pentru voi, întrebați-vă ce puteți face voi pentru orașul vostru!”. Concret, orașul ne-a dat o locuință, pentru cei care au solicitat-o, un loc de muncă, un statut social și profesional, anumite privilegii pentru noi și familiile noastre. În schimb, puțini pot spune că au lăsat ,,ceva palpabil” în urma lor, de care urmașii să-și amintească cu respect. Fără falsă modestie, mă număr printre cei din urmă.
Activitatea mea în localitate poate fi remarcată pe trei paliere: învățământ, sport și administrație – politică.
La activitatea de sportiv activ (fotbalist) am renunțat (și nu regret) în urma unui eveniment nefericit, petrecut la un trial pentru lotul național de juniori UEFA…din Cluj (în 1967). La pauza trialului am fost schimbat și fiind convins că nu voi mai evolua (nici nu am fost anuntați că vor fi schimbări după model handbal) I-am dat ghetele de fotbal unui coleg care m-a rugat să i le împrumut.
După 10 minute din repriza a doua, a venit spre mine selecționerul Gheorghe Ola, (pentru a reintra în teren). Când i-am spus că nu mai am ghetele, a ridicat vocea spunându-mi că un fotbalist nu-și împrumută niciodată două lucruri: ghetele și ……. trimițându-mă acasă și altfel am ratat selecția. Era la începuturile sistemului 1-4-2-4 (eu eram fundaș central stânga).
În acel moment am luat decizia să renunț la a mai practica fotbalul (am pierdut trenul ). În consecință, am ales să fac facultatea de educație fizică și sport, și pot să vă spun că nu regret alegerea prin care am reușit să-mi pun în practică ideile (în domeniul fotbalistic).
Am reușit să ocup de-a lungul timpului toate funcțiile și posturile legate strict de fotbal: jucător, antrenor, arbitru și observator, metodist, președinte al comisiei teritoriale de fotbal, președinte al comisiei județene de fotbal, președinte de club și în final 2004-2007 patron de echipă în Liga a III-a (Știinta Cluj, echipa Universității, echipă înființată de mine și formată din studenții FEFS Cluj-Napoca).
Pe unde m-au purtat pașii am lăsat ceva în urmă. Mi-am început activitatea în domeniul sportiv la Grigorești, unde am înființat echipa ,,Steaua Grigorești”, împreună cu învățătorul LULUȚ…și un teren de sport care rezistă și în prezent (1971-1973). A urmat *Arieșul Câmpia Turzii* (1973 – 1974) perioada când am modernizat baza sportivă, vestiarele, gardul împrejmuitor, iar în final am omologat terenul sportiv pentru *Divizia C*. În anul 1976, am înființat o echipă de fotbal juniori în cadrul *Liceului Industrial* echipă pe care am înscris-o în campionatul județan de juniori. În 1977, am câștigat locul I pe țară cu echipa liceului în cadrul campionatului pe ramura Ministerului Metalurgiei, iar în anul următor locul III la în aceași competiție.
În anul 1983, am înființat împreună cu regretații Țonea și Astăluș: – *Comisia teritorială de fotbal și de arbitraj*, coordonând în cadrul ei un campionat cu 14 echipe de fotbal, și o școală de instructori fotbal și de arbitri (despre arbitraj într-un viitor articol). În anul 1993 am antrenat echipa I.S.C.T. în campionatul județean, perioadă în care am modernizat întreaga bază sportivă, începând cu: vestiarele, bazinul, saună, tribuna, acoperișul, tabela de marcaj, zidul pentru lovituri libere… Nu în ultimul rând am eliminat din incintă, gospodăria anexă a administratorului, o anexă cu găini și porci…
Totodată, am înființat *centrul de copii și juniori* după modelul german, adică pe grupe de vârstă, începând cu 6 ani și terminând cu 18 ani. Până în acel moment la Câmpia Turzii era un singur antrenor, regretatul Dionisie Crăciun, (odihnească-se în pace!), de aceea pentru prima dată în activitatea clubului am angajat antrenor pentru fiecare grupă de vârstă, în total 9 antrenori. Toti acești antrenori nu au produs în următorii 25 de ani jucători câți reușea ne-a Diți într-un an. Unul dintre motivele care în final au dus la dispariția fotbalului din oraș.
Am înființat Societatea ,,Sârmarul” de unde intrau în conturile clubului 5% din valoarea oricărui produs ce se vindea din combinat. Din cauza sumelor mari de bani acumulate, conducătorii de atunci au picat în ispită, au făcut greșeli, erori care în final au dus la desființarea societății de către directorul ISCT de la acea vreme, Radu Hanga.
Am sperat să schimb mentalitățile jucătorilor, dar m-am înșelat, nu doreau să fie profesioniști, așa că am renunțat. Nu pot uita ,,jocurile” cu CONSAUR și CFR II Cluj…datorită cărora nu am promovat în Diviza ,,C”.
Regret și acum faptul că am promovat în conducerea clubului persoane care au văzut fotbalul numai pe la televizor, dar sperând că nu vor învățat și ,,partea nevăzută” a fotbalului. Trebuia să-i las la Apahida, la centrul de fier vechi, unde i-a trimis directorul Hanga.
În final aceștia au devalizat clubul și au dus la desființarea unui Club cu 100 de ani de tradiție. În 2005 fiind președintele *Comisiei ATU* din Consiliul Local, am preluat terenul de la LUT (de la administratorul judiciar ) și l-am modernizat în totalitate pregătind-ul pentru echipele de copii și juniori ai orașului. Astfel, am dotat vestiarele cu: mobilier, centrală termică, bazin de recuperare, grup sanitar, am însămânțat tot terenul cu iarbă. La finalizarea lucrărilor am dorit să numim ,,Baza Sportivă Dionisie Crăciun”, ca un semn de respect pentru tot ceea ce a făcut acesta pentru fotbalul din Câmpia Turzii, dar fiul său care a promis că se ocupă de pancardă…din păcate nu s-a ținut de cuvânt. Dar ca un ,,reparațio„, am obținut din partea FRF titlul de *antrenor emerit* pentru nea Diți.
Antrenorii echipelor de copii și juniori au refuzat deplasarea la LUT și astfel acel teren ajuns în paragină.
În acea perioadă se demola stadionul din Cluj-Napoca, moment prielnic prin care am fi putut recupera scaunele și *pista de tartan* (pe gratis)… trebuia doar să le aducem. Împreună cu regretatul primar Vasinca stabileam modalitatea prin care să le aducem, dar a intrat în birou un personaj de tristă amintire, care a promis să rezolve transportul acestora. Am rămas doar cu promisiunea și cu stadionul fără scaune.
În anul 2009, la solicitarea regretatului primar Vasinca, am înființat C.S.M. Câmpia Turzii, club ce avea un scop precis si anume să cuprindem cât mai mulți doritori, în special tineri si copii în activitățile sportive organizate de club și finanțate de administratia locală. Astfel, am organizat secții de: atletism, box, judo, popice, tenis de masă și de câmp, rugby, handbal B + F, volei B + F, majorete, paralimpici,…însă fără fotbal, ramură sportivă care a rămas la ISCT, datorită marilor probleme financiare existente la Cubul Sportiv ISCT.
În acești trei ani de zile cât am condus clubul, am modernizat: sala sporturilor, popicăria, terenul de tenis…și cel mai important aspect, CSM Câmpia Turzii avea în pregătire 250 de sportivi. Tot în acea perioadă am propus conducerii orașului, înființarea unui teren sintetic de fotbal (cu dimensiuni regulamentare) în Parcul Mare care se dorea a fi un teren multifuncțional: pe lungime teren de fotbal (singurul teren sintetic din Ardeal), iar pe lățime 5 terenuri de handbal, de volei, de baschet si de tenis de câmp. Atunci s-a elaborat schița pentru tribună si vestiare (în portiunea dinspre garaje…proiectul se află în prezent la dl. Baias). Prin schimbarea mea proiectul a rămas uitat printr-un sertar din birourile primăriei.
Cum în fiecare colectiv există ,,câte-o coadă de topor”, (cel care se face că muncește), acesta reușit să mă demită…demiterea fiind contribuția aceluiași personaj sinistru, care pentru a-și atinge scopul: excluderea mea, la șantajat pe Vasinca, amenințându-l că nu va mai fi candidat pentru funcția de primar la următoarele alegeri din 2012.
Prin proiectul *CSM Câmpia Turzii* s-a dorit rezultate deosebite la toate disciplinele, dar în final s-a ajuns la desființarea CSM-ului.
În toți acești ani, am ținut în permanență legătura cu sportivi, în special cu fotbaliștii pe care i-am susținut să-și finalize studiile, inclusiv pe cele de la școala tehnică, școala de maiștri, sau facultate, dar cel mai important, este faptul ca am încercat să-i ajut ,,pro bono” și pentru a promova în categorii superioare, recomandându-i.
De la ,,Steaua Gligorești”
- Lascau -Div A
- Băla – Div. B Arieșul Turda
- Liceul Ind. Ionuț – Juniorii ISCT, apoi la Div. A Timișoara
- Arieșul C-Turzii
- Voroneanu -ISCT Div. B
- Prestarea
- Borza – Arieșul Turda Div. B
- de la ISCT
- Uleșan – Victoria București Div. A
- Timar – Craiova Div. A
- Fodor – Bistrița Div. A
- Văsâie și Rus – la ,,U” Cluj
- Onet – la Sc. Kovaci Div. B
Pe mulți dintre aceștia i-am recomandat fără să le spun acest lucru. După ce și-au terminat activitatea ne-am întâlnit și am rememorat evenimentele ce au dus al ascensiunea lor.
Sursa: Aries News , 22.09.2022, Petre Popp
Centru de Plasament Câmpia Turzii 